Provocări ale Uniunii Europene și pieței muncii

Document „Cartea albă despre viitorul Europei. Considerații și scenarii pentru UE-27 până în 2025” de la 1 martie 2017, subliniază că ar trebui să continue crearea unei piețe interne unice, unul dintre obiectivele căreia este îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă ale cetățenilor Comunității Europene.  Documentul are în vedere următoarele scenarii:

• Continuarea – implementarea unui program pozitiv de reforme.
• Nimic în afară de piața unică – concentrare pe aprofundarea anumitor aspecte cheie ale pieței unice.
• Cei care doresc mai mult, fac mai mult – permițând statelor membre care doresc să coopereze mai strâns în anumite domenii.
• Lucrând mai puțin împreună, dar mai eficient – ​​concentrați-vă pe obținerea de rezultate mai eficient și mai rapid în domenii de politică specifice (inovare, comerț, securitate, migrație, gestionarea frontierelor și apărare), acordând mai puțină atenție altor aspecte.
• Lucrând mult mai mult împreună – vorbind cu o singură voce pe arena internațională, rezolvând împreună probleme fundamentale, în special în securitate și apărare. În „Noua agendă strategică pentru 2019-2024” din 20 iunie 2019, Consiliul European a identificat patru domenii prioritare care ar trebui să ghideze activitatea instituțiilor UE în următorii cinci ani, ca răspuns la provocările și oportunitățile care decurg din noile situații globale. Aceste domenii includ:
• protecția cetățenilor și a libertăților;
• dezvoltarea unei baze economice puternice și dinamice;
• construirea unei Europe neutre din punct de vedere climatic, ecologic, echitabil și social;
• promovarea intereselor și valorilor europene pe scena mondială.

Cele șase priorități includ

• Cartea verde a Europei (European Green Deal)
• Europa adaptată erei digitale
• O economie care servește oamenii
• O poziție mai puternică a Europei în lume
• Promovarea modului de viață european
• Un nou impuls pentru democrația europeană

Din cauza pandemiei de COVID-19, a fost elaborat planul de reconstrucție a Europei „NextGenerationEU”, care permite să se  câștige mai multă putere după virusul corona, care a provocat un haos social și economic enorm. Datorită fondurilor, revitalizarea va avea loc în multe domenii ale vieții. După pandemia de COVID-19, Europa va deveni mai digitală, mai ecologică, mai rezistentă și mai bine pregătită pentru provocările actuale și viitoare. Scopul principal este transformarea acesteia într-o economie și o comunitate socială modernă, competitivă și eficientă din punct de vedere al resurselor. Aceste schimbări vor fi însoțite de crearea de locuri de muncă de mai bună calitate. Reformele ar trebui să acopere următoarele domenii:

• transformarea ecologică
• transformarea digitală
• creștere și ocupare a forței de muncă inteligente, durabile și favorabile incluziunii
• coeziunea socială și teritorială
• sănătate și imunitate
• politici pentru următoarea generație, inclusiv educație și competențe.

IMPORTANT

„NextGenerationEU” este cel mai mare pachet de măsuri de până acum pentru revitalizarea economiei europene.

Demn de atenție este programul de finanțare Digital Europe (Digital), care are ca scop introducerea tehnologiilor TIC în companii, cetățeni și administrația publică pentru a optimiza beneficiile și a îndeplini cerințele de inovare, în special în relațiile de muncă. O piață competitivă la nivel global ar trebui să ofere condiții de muncă moderne, sigure și echitabile, să țină cont de competențele angajaților necesare transformării, să creeze oportunități de dezvoltare profesională și să promoveze incluziunea socială. Europa ar trebui să depună eforturi pentru o societate deschisă, democratică și durabilă, care se va baza pe valorile și principiile dezvoltate până în  prezent. În acest context, merită să facem referire la Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, care prevede că fiecare salariat are dreptul la condiții de muncă care să îi respecte sănătatea, siguranța și demnitatea. Are dreptul de a limita timpul maxim de lucru, la repaus zilnic și săptămânal și la concediu anual plătit. 

***

Ca rezultatal  măsurilor de protecție pentru prevenirea răspândirii virusului corona, munca prin platforme a devenit populară și a câștigat importanță și a început să fie tratată ca un serviciu tipic de transport, precum și cumpărături și livrare de alimente. A devenit un stimulent pentru inovare și un factor de creștere a ocupării forței de muncă, a creat nevoia de a analiza condițiile de muncă și aspectele sociale ale oamenilor care lucrează. Munca prin platforme este foarte diversă, ceea ce face dificilă reglementarea pentru a echilibra mai bine interesele utilizatorilor și a reglementa drepturile lucrătorilor. Unii sunt independenți, cei care prețuiesc autonomia, dar sunt și oameni care experimentează subordonarea și controlul în ceea ce privește nivelurile salariale și condițiile de muncă. O încercare de a rezolva probleme fundamentale legate de eliminarea clasificării greșite și acordarea unor drepturi este proiectul de directivă din 9 decembrie 2021 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă prin intermediul platformelor online.

IMPORTANT

Datorită răspândirii tehnologiilor digitale moderne, au fost inițiate lucrări privind reglementarea formelor atipice de angajare pe baza acestora și asigurarea condițiilor adecvate de muncă și protecție la locul de muncă.

***

Un alt exemplu care indică aspirațiile de reglementare în cadrul angajării atipice este rezoluția Parlamentului European din 21 ianuarie 2021, care conține recomandări către Comisie cu privire la dreptul de a fi offline, adică de a nu angaja persoane în afara programului de lucru în locuri de muncă care ar trebui să fie efectuate și să nu participe la comunicare prin mijloace digitale, direct sau indirect. În plus, este de remarcat faptul că se lucrează la  adoptarea unui nou acord de către  partenerii sociali europeni privind munca la distanță. Intenția este de a revizui acordul social anterior din 2002, care nu a fost transformat într-o directivă UE. Deși nu există o reglementare universală, munca la distanță apare în Directiva din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată pentru părinți și tutori. Acesta prevede că angajații cu copii până la o anumită vârstă (cel puțin opt ani) și tutorii au dreptul de a solicita organizarea flexibilă a muncii pentru a oferi îngrijire personală. Conform definiției adoptate, organizarea flexibilă a muncii înseamnă utilizarea muncii la distanță, a programului de lucru flexibil sau a muncii cu fracțiune de normă/part-time.